Ei,dragii mei,e timpul pentru niste povestioare asa cum ne plac noua:de groaza!Culese de pe net,menite sa nu ridice parul sa sa ne impartaseasca o experienta poltergeist,povestile cu fantome exista din antichitate.Deci,luati-va o perna,si ascultati aici:
Bunicului meu ii placea foarte mult sportul. Plimbarile, expeditiile s.a.m.d. au facut parte din tineretile lui, aici incluzand si prizonieratul din Al Doilea Razboi Mondial. In ultimii ani de viata, insa, din cauza unei boli s-a vazut nevoit sa stea in pat tot timpul. Avea o camera mare pe care o impartea cu bunica mea. Datorita bolii cei doi dormeau pe paturi diferite. Langa patul lui avea o masuta pe care isi tinea cartile si un ceas desteptator. Dupa moarte noi, familia, ne-am gandit sa le lasam pe toate asa cum le-a aranjat el, un fel de "in memoriam" de dimensiuni reduse. Acum cateva luni, la un an jumate dupa moartea bunicului, mi-a fost dat sa petrec cateva zile intr-o alta camera din acel apartament. Totul a decurs normal pana in ultima noapte cand in jur de ora 01:00 am auzit alarma ceasului sunand. Ceea ce m-a scos din sarite din moment ce nimeni nu umblase cu ceasul respectiv si alarma nu mai sunase de cand era bunicul meu in viata. Nici baterie nu mai avea (fiind un ceas mai maricel cu baterie 3xA). Iar pentru a seta alarma trebuie sa deschizi o usita si sa apesi cu un ac niste butoane mici.
Nu sunt deloc o persoana religioasa, nu cred in existenta Binelui si a Raului. Si de aceea sunt extrem de disperat dupa o explicatie stiintifica. Sau cel putin una care sa imi linisteasca aceasta curiozitate.
Am mai trait o experienta foarte ciudata pe care am uitat sa o mentionez de fiecare data cand mergeam la scoala venea vecina mea si ma striga dimineata si mergeam impreuna,intr-o dimineata o auzeam cum ma striga nu ma trezisemm inca m-am ridicat speriata ca intazii la scoala pana am aprins lumina a strigat de cateva ori dupa s-a oprit si am auzit poarta trantindu-se cand m-am uitat la ceas era in jur de 5 iar ea venea la 6:40 sa ma ia,m-am pus inapoi in pat cand am plecat poarta era descuiata ceea ce era imposibil pentru ca seara o inchideam si o descuia primul care iesea iar eu eram prima in ziua aia ,am intrebat-o pe vecina mea daca a fost de dimineata sa ma strige si nu fusese bineinteles...am auzit de astfel de intamplari si de la alti oameni spunand ca sunt strigoii si daca intorci capul,in situatia mea daca mergea la usa sa-i deschid ramaneam oarba,niste prieteni au patit asa ceva pe un camp era el cu prietena lui si ea nu auzea strigatele doar el le auzea si s-a dus sa vada ce e si intre timp spiritele au inconjurat si masina unde se afla ea dar n-au patit nimic pentru ca nu au intors capul cand au fost strigati.
buna. as dori sa va impartasesc experienta prin care am trecut eu. poate pt unii nu o sa fie asa scary dar pe mine m-a marcat. era acum cativa ani cand aveam eu vreo 12 ani cred. atunci a murit strabunicul meu. nu am avut nicio frica, nu m-am gandit la moartea lui ca la o chestie de care sa-mi fie frica. au trecut cateva saptamani de la inmormantare cand intr-o noapte dormeam in camera care fusese a lui cu sora si fratele meu in acelasi pat. la un moment dat in toiul noptii m-am trezit mi s-a parut ca aud niste zgomote. era ca un toiag care se lovea de podea ( strabunicul meu mergea cu ajutorul toiagului in ultimii ani de viata). m-am uitat la usa si am simtit cum mi se intensifica bataile inimii. deja mi se facuse foarte frica, mi-am amintit de el. s-a deschis usa si a intrat cineva in camera. nu vedeam cine e, deoarece era foarte intuneric. totusi cand a ajuns in dreptul ferestrei am recunoscut silueta strabunicului pt ca era lumina de afara, in aceea noapte era luna plina. s-a oprit putin si apoi si-a continuat drumul pana in coltul camerei. cand a ajuns acolo am simtit ca nu mai pot de frica si am tipat tare cat m-au tinut plamanii. nu imi mai amintesc nimic pret de cateva minute nu stiu ce s-a intamplat cu mine. bunicii mei au venit in camera, sora si fratele meu s-au trezit si ei. problema e ca am ramas socata, cateva minute si ma uitam in coltul camerei, la locul unde se dusese strabunicul meu. mi-au spus ca nu mi-am revenit din soc pana cand nu mi-au pus in brate o icoana foarte veche, sfintita. de abia atunci mi-am venit in simtiri.
din acea noapte nu mai stateam singura in nici un loc, permanent trebuia sa am pe cineva cu mine si noaptea cand dormeam tineam mana pe pieptul persoanei care dormea cu mine ca sa vad eu ca respira. si imi spusese cineva de la tara ca atunci cand canta cocosii a treia oara intr-o noapte, dispar taote spiritele si eu asteptam sa aud cocosii cum canta a treia oara si de abia atunci puteam sa adorm. a fost o experienta groaznica cu toate ca acum imi dau seama ca strabunicul meu nu-mi vroia raul. probabil vroia sa ne mai vada o data pe noi si casa in care traise...

misto:)
RăspundețiȘtergerestiu..stiu...va rog,nu mai aplaudati!:))
RăspundețiȘtergere